[...] Mai multe detalii despre eveniment, inregistrare, gasiti chiar aici… [...]

Mult stimate Domnule Presedinte!

Nu am crezut ca voi fi nevoită sa apelez la Dumneavoastră.
Eu, Iulia Guţu sunt scriitoare din Republica Moldova, cuscra a lui Valeriu Muravschi, ex. Prim Ministru al R. Moldova, vice preşedinte Partidului Liberal, iar unchiul meu este mare scriitor de poveşti Grigore Botezatu, o persoană bine cunoscută în lumea folclorului internaţional. Eu ca să nu creadă nimeni că am apelat la ajutorul lui, am trimis lucrările mele, un roman ”Soarta furată”, şi trei romane poveşti stil Fantazy, căutate acum în toată lumea în Sankt-Petersburg, Rusia, la filiala Uniunii Scriitorilor Rusiei, pentru ca să fie analizate lucrările mele de o ţară cu o literatură recunoscută în toată lumea. După jumătate de an, am fost invitată să fiu primită în Uniunea Scriitorilor din Rusia, iar lucrările mele au găsit laudă, care nu o aşteptam. Acolo am plecat şi am fost primită de D-nul Vorobeov, Ministrul de Editori, din Sankt-Petersburg, care m-a şi lăudat mult, mai ales că poveştile mele sunt despre Transilvania, în care slăvesc acest meleag de poveste, care m-a încântat şi datorită căruia am scris 9 poveşti, pentru toate vârstele. Marea mea a fost mirarea, când el mi-a propus ca el să fie autor, iar eu coautor. Eu nu m-am învoit, dar am fost invitată în editura „ASTRAL” din Sankt-Petersburg, unde redactorul şef era Victoria Şervud, după reiting a treia scriitoare din Rusia. Lucrările mele le-am predat acolo, însă iarăşi mi sa propus să fiu coautoare D-nei redactor şef. Mi sa propus să scriu roman „Feciorul Preşedintelui”, despre feciorul Preşedintelui Voronin, şi cu această condiţie dacă eram de acord, aş fi promovată în mas media din Rusia.
Familia fiicei mele, care este cetăţean român, locuieşte în România ca şi ginerele şi nepoţica mea. Dar mare parte din afacerile ginerelui meu, au loc în Republica Moldova, iar eu pentru securitatea copiilor mei, nu am acceptat propunerea, mai ales că această carte, nu ar putea să-mi reflecteze talentul meu de scriitor.
Când am scris romanul „Soarta Furată”, R. Moldova fiind un stat comunist-poliţist a lui Preşedintelui Voronin, am descris fapte reale ce se petrec, despre trafic de carne vie, unde sunt implicaţi poliţia din fosta URSS şi Republica Moldova. Dispar în fiecare an 30 000 de oameni, cei mai mulţi fete tineri şi copii, care nu mai sunt printre cei vii. În perioada când culegeam materiale de la martori oculari, am fost arestată de poliţia coruptă a statului, şi am fost închisă la un loc, unde se torturau deţinuţii politici. Fiind cuscră cu fostul Prim Ministru D-nul Valeriu Muravshi, nu au îndrăznit să mă tortureze, însă în celula cele 6 zile mi sau părut 6 ani.
De acea am luat hotărârea, cum ies, căci nu au găsit un motiv să mă închidă, mă mut în România, căci este o părticică din Uniunea Europeană, baştina părinţilor şi neamurilor mei, şi aici voi găsi compasiunea şi mă voi realiza.
Ştiind de la ruşi că sunt un scriitor valoros, pentru lumea întreagă, am avut puterea să plec din „ţara întunericului”, care este acum R. Moldova.
Aşa că în aprilie 2007 am sosit la Bucureşti.
Soţul meu a primit reprezentanţa unei firme petroliere „BASNEFTICHIM” din Rusia , urma sa facă afaceri cu petrol, îngrăşăminte minerale etc.
Eu zi şi noapte scriam romanul meu „Fiica Pierdută”, a cărui eroina este româncă, iar soarta eroilor romanului este legată de multe ţări în care eu am călătorit şi cunoscut oameni.
Intr-o zi în vila noastră închiriată în zona Dorobanţi, a apărut un om, care cred că nu a apărut pur şi simplu printr-o o coincidenţă, ci a fost o capcană bine gândită..
Această persoană Dl Tudor Rotaru, venea dimineaţa şi pleca seara. Mea găsit impresar un avocat de succes Nasty Vladoiu, fiind vice preşedinte Camerei de Comerţ al României, şi vice procuror Sima; fost şef al migraţiei, etc…
E posibil a fost trimis de slugile D-lui Voronin, preşedinte al R. Moldova, care fiind general de securitate a Rusiei, ştie foarte bine ce fel de romane scriu eu. Tare se teme ca descriu în romanele mele, statul comunist-poliţist, unde in toată lumea se ştie despre afacerile murdare ale lui şi feciorului său.
Eu, ia-m rugat să mă legalizeze în România, însă într-o zi m-am trezit cu poliţia de frontieră în casă, percheziţie, încălcare de drept şi frica cu care acum trăiesc în ţara părinţilor şi buneilor mei. Însuşi comisarul de la Emigrări mi-a spus ca în 14 zile să părăsesc ţara.
Eu ia-m zis că chem Mas Media, Televiziunea, că sunt scriitoare, ia-m arătat lucrările înregistrate la Registrul Internaţional, şi ia-m spus că sunt sigură că e mâna D-lui Sima.
M-am adresat avocatei D-na Daniela Stan, care mea recomandată gazda casei pe care o închiriez.
Fiind fiica mea, Laura Muravschi, fiind cetăţean român, am dreptul la şedere în România, prin reunirea familiei, care este un drept internaţional. La procesele care au urmat, nu am fost chemată, iar D-na avocat m-a indus în eroare, minţi-mă de fiecare dată, o dată care era cu 2 zile după proces.
Aşa sa ajuns la decizia irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti, de a părăsi România.
Atunci m-am adresat şi am cerut azil politic, motivând că doar în România, unde am contracte cu edituri, pot să mă realizez.
Însă am fost refuzată, mi s-a spus că nu îndeplinesc condiţiile necesare. Am depus plângere, la judecătorie.
Acum in ianuarie 2009, se lansează cartea mea, „Prinţesa Transilvaniei”, care va face România, cu munţii ei faimoşi şi frumuseţea devină din Carpaţi cunoscută în toată lumea, căci de acum au fost duse tratative de a fi publicată aici şi vândute în Rusia şi Ucraina.
Mă adresez Dumneavoastră D-le Preşedinte, văzându-vă un om, ce luptă cu nedreptatea şi sunteţi un biruitor.
Aidoma că în poveştilor mele, răul luptă cu puterile înalte ale Universului. Eu ca Don Chihot lupt cu morile de vânt, care sunt corupţia …. Sunt în proces cu cei de la emigraţie şi azil, însă aceasta lupta în afară de bani care îi dau avocaţilor, îmi ia şi timp.
În şase ani eu am scris 28 de cărţi, şi acum eu, pierd timp pentru a mă prezenta odată pe săptămână la organele de drept . Sunt hotărâtă să lupt pentru nedreptatea care mi sa făcut, însă nu aş vrea să se ajungă la Strasburg, unde aşi avea câştig de cauză şi aşi primi sume mari recompensă.
Însă eu, D-le Preşedinte, me-am lăsat averea astăzi de 2 000 000 Euro în R. Moldova, vânzând-o cu 50 000 Euro.
Am cărţi valoroase, şi am început viaţa de la pagina curată. Nu vreau ca să aduc pierderi Statului Român, şi să pierd timp prin instanţe, mai ales că în ziua de azi, sunt tipărite 2 cărţi în România şi înregistrate 3 reviste.
Rog implicarea Dumneavoastră în cazul meu de primire de azil politic, reunire a familiei, viza de şedere pe 5 ani, şi cetăţenie română.
În februarie va apărea romanul „Fiica Pierdută” scris în România. Vreau să am onoarea de a va înmâna prima carte „Prinţesa Transilvaniei”, care sunt sigură că în câteva luni va fi cunoscută în lumea întreagă.

Lansarea cărţii „Prinţesa Transilvaniei” pe data 28.01.2009, între orele 16.00-20.00 la Hotel Hilton, sala Enescu .

Cu disperare cer ajutorul tuturor Instituţiilor Guvernamentale.
Nu cred, că i-mi va întoarce spatele ţara ce eu o consider Patria părinţilor mei, copiilor mei, deci şi a mea!

E-mail: gutu.iulia560731@gmail.com

Cu respect,
scriitoare Iulia Guţu-Jilinschi.

ANEXA № 1
3 pagini din roman

SOARTA FURATĂ

Era o zi minunata de toamna. In calendar era septembrie, iar vara încă domnea cu încă adevărata caniculă
Moldova, pământ ce a văzut atâta nedreptate şi cotropire, pentru care până în zilele noastre se duce o luptă ascunsă.
După parada suveranităţii, de la sfârşitul Mileniului, in 1991, a fost divizată în adevăratul sens al cuvântului.
Populaţia băştinaşe, era în culmea fericirii, bucurându-se de ruperea lanţurilor ruginite al regimului comunist a venit timpul de adevărata libertate.
Într-o noapte de vară, prosperitatea mult aşteptată de aceşti oameni a fost furată de aceeaşi comunişti deveniţi peste o noapte „democraţi”, iar fructele din pomul raiului le-au revenit tot lor.
Orice monedă are două părţi , dor nimeni nu se aştepta că intr-o noapte, ţara să se împărţit în bogaţi, şi săraci. Foşti comunişti, tineri şoimi ai poporului şi cei ce au fost in locul potrivit, la momentul potrivit, în clipa destrămării fostului URSS, au devenit bogaţi însuşindu-şi prada ca fiind propriile averi. Restul populaţiei blestemau în sine comunismul şi ocupaţia ţării lor de imensul imperiu, considerau că nu mai sunt subjugaţi, însă sau amăgit cu această pseudo – libertate, le-a devenit mult mai greu, cei modeşti au devenit săraci în urma nedreptăţilor şi escrocheriilor făcute de cei hapsâni deveniţi milionari.
Presa scria din plin despre tot ce se petrece, fiecare ziar slujind celui ce plătea, contrazicându-se totalmente, unii pe alţii, încât poporul moldovean nu mai ştiau ce să creadă, ne fiind pregătiţi pentru aşa – zisa libertate.
În Parlament se strecurau nu cei mai buni ci cei, ce vroiau să înşface cât mai mult, îmbogăţindu-şi tot neamul pentru zece generaţii, însuşindu-şi proprietăţile statului.
Nimeni nu s-o gândit la binele poporului subjugat, muncitor modest şi răbdător, când a fost numit primul Preşedinte al Moldovei Suverane, un comunist până în măduva oaselor, acest fapt, întrecând orice măsură.
Fiecare om din Moldova Suverană, trebuia sa-şi urmeze destinul…
Cel care era aproape de partajul averii, îşi făcea partea lui din vânzările bunurilor armatei, uzinelor, depozitelor râspline cu metale, materie primă, bunuri materiale Iar cei ce erau majoritatea poporului, încercau să-şi găsească o mică sursă de venit, sau să plece, să devină argaţi în ţări străine, ajutându-şi familia, ca să nu moară de foame..
Fiecare îşi urma soarta şi nu ştia ce o să vină, ce ispite pe fiecare îl aşteaptă înainte…
Moldova Suverana a devenit ţara sorţilor furate Fiecare are „karma”, şi aşa poporul ţării sărace, pleca unde ii duceau ochii.
In sărăcia progresiva şi preţurile ce muşcau, pradă au devenit cei mai vulnerabili în societate, copii abandonaţi, ce au devenit marfă, şi fete frumoase ce cădeau uşor în capcană mafiei internaţionale, ale cărei afaceri profitabile, in acest domeniu produs nou, al „democraţiei”, aveau venituri mai mari de cât afacerile cu petrol.
În fiecare an dispar fără urmă din Moldova Suverană 30 000 de oameni. Cei nenorociţi, cu soartă furată, de noul sistem, care din păcate în timp scurt şterşi de pe faţa pământului, uitaţi parcă nici nu i-a născut o mamă, dispar fără urmă, nelăsând pentru rude. nici măcar un mormânt, ca urmă existenţei lor…
Aşa dispar cum într-o clipă nu-i soare pe cer, când se apropie furtuna…
Mamele săracele în zadar aşteaptă copii, trăind doar cu disperata speranţă, care îi ţine în viaţă zi cu zi…
Însă trec zile după zile, primăvara trece în vară, iar toamna în iarnă şi aşa veşti nu mai au…
In ţara totalei biruinţe a comunismului, dreptăţii social – comuniste, pe care pretind că au adus-o odată cu venirea sa pe tron a preşedintelui comunist, tot mai mulţi nori de desperare, s-au năpustit asupra poporului. Dintr-o populaţie din 4 500 000 de oameni, care erau la venirea „Preşedintelui Dreptăţii”, au rămas mai puţin de două 2 000 000 şi el riscă să rămână fără „robii săi”.
Odată feciorul „Preşedintelui”, pierzând în cazinou o sumă considerabilă, fără puţin regret, când la-u întrebat, din ce ţară bogată e el, a răspuns:
Tata are patru milioane de robi,robesc in toata lumea şi de la fiecare câte un dolar, pot să-mi permit orice sumă s-o pierd în Las Vegas.
Dar cei ce sunt prizonieri ai sorţii furate, de ei e „TABU” nu se scrie, nu se vorbeşte, sunt acea carne vie la fel cum sunt sacrificate animalele si doar cei care au trecut prin aşa experienţă înţeleg cit de dureroasă este aceasta pierdere.
Cine e vinovat în această situaţie, din „Moldova Suverană” o să va întrebaţi?
Răspunsul e simplu, cei ce sunt la conducere, comuniştii, făcând o ţară poliţistă, cu totală corupţie, unde dreptate daca nu ai bani nu vei găsi…
Iar setea de a îmbogăţi, e aşa de mare chiar încât o plătesc cu preţul vieţilor omeneşti…
Orice afacere cât de „murdara” nu ar fi, numai i să iasă bani, are suportul politiei. Aşa se întâmplă într-o ţară, unde bisericile erau prefăcute în depozite, preoţii care nu au reuşit a se refugia, au fost ucişi şi inteligenta nimicită.
Vor trece mulţi ani, până când credinţa şi sufletul curat să fie iarăşi o calitate a majorităţii populaţiei, poate de aici vine karma grea, ce o are poporul acestei ţări, scăldate în sângele oamenilor nevinovaţi, chiar de comuniştii în perioada represiilor.
Poate karma grea vine din uitarea rapidă, căci trenurile duceau în Siberia, pe părinţii şi buneii, ce astăzi votează Guvernul Comunist, uitând lacrimile ce au scăldat pământul lor, poate pentru această uitare este pedeapsa ce vine din Univers?
În anii 90 al fostului secol, timp de reforme radicale pentru toţi oameni de afaceri prospere, şi-au creat în şase ani o avere de milioane, in timp ce oamenii de cultură mureau des de foame, iar dacă vorbeau ce nu convenea comuniştilor, erau ucişi în accidente, sau se sinucideau…
Iar în acelaşi timp, prin oraşul Chişinău reînnoit în aceşti şase ani, erau multe maşini scumpe, iar parcurile se prefăceau în cartiere rezidenţiale. Vilele pentru „noii moldoveni” creşteau ca ciupercile după ploaie Au apărut şcoli pentru copiii noii elite, iar în şcoli obişnuite, neîncălzite iarna, copii obişnuiţi erau îmbrăcaţi din donaţiile Europei, în haine „SACÂND HAND”, chiar şi acele vândute de Guvernanţi poporului său, pentru a face bani. Copii necăjiţi, cu părinţii care în majoritate nu aveau locuri de muncă, sau erau prost plătiţi, cădeau în timpul lecţiilor, pierzându-şi cunoştinţa, de foame si frig.
Moldova – meleag ce se întinde de la Nistru până la Prut, ce a mai trecut nu demult, când era Suverană, printru-n război în Transnistria, unde au murit iarăşi oameni paşnici, creduli şi nevinovaţi, manipulaţi de politicieni mari, care nu au nici un pic de remuşcări, că soarta furată, li se datorează…
„Ţara mistică”, unde fiecare câţ-va ani se schimbă istoria, manipulându-se într-o parte sau în alta, dezorientând proprii copii…
„Ţară enigmă” unde de acum nimeni nu mai ştie, care este într-adevăr adevărul istoric şi cine şi când, a ocupat acest meleag însorit?
Cred-că doar în timpul lui Ştefan cel Mare, monumentul căruia este un simbol al Chişinăului, doar atunci poporul a cunoscut, ce însemna cu adevărat libertatea. Ştefan cel Mare, ce a fost proclamat acum Sfânt…
Istoria Moldovei e legată mult acum de poporul român, şi de poporul rus, căci rusificarea a început cu multe secole în urmă.
În 1812 Imperiul Osman transmite acest pământ Rusiei, şi multe familii au venit să locuiască aici. În 1859 se întoarce la România, iar în 1940, Moldova după pactul Ribentrop – Molotov, întră în componenţa URSS. Rusia şi astăzi consideră Transnistria pământul ei.
Chiar şi în prezent, Preşedinte comunist al ţării a venit nu pentru binele poporului, ci ca să facă din Moldova „SRL FECIORUL MEU”, când venitul lui pe zi, e de 3 milioane EURO, iar total preşedintele arată venituri cu patru zeruri, plângându-şi de milă, când nepoata preşedintelui vine la liceu cu ciorapi rupţi, pentru a duce în eroare o ţară întreagă.

În această zi însorită de toamnă, în casa omului de afaceri rus, cum e scris în paşaportul lui, Demin Radion Vasilevici, era o mare sărbătoare. Soţia sa frumoasă, moldoveanca Nina, cu care se căsătorise şi pe care o iubea nespus, era sărbătorita. Fructul dragostei lor, erau două fiice frumoase, care erau lumina ochilor, ambilor părinţi. Domnul Demin a fost din cei ce era in locul potrivit la timp potrivit si acum averea lui era una din cele mai mari in Moldova noua.

ANEXA nr. 2

Eu, scriitoarea Iulia Gutu-Jilinschi, am scris 27 lucrări literare în limba rusă si romana dintre care:
I. 2 romane,
– SOARTA FURATĂ
– FIICA PIERDUTĂ.
amândouă având subiect aprins, redând realităţi politice a regimului comunist – fascist din Republica Moldova şi a corupţiei legate cu lumea interlopă, trafic de organe, lumea oligarhilor petrolişti din România, Rusia, Europa, Orient, şi CSI. Acţiunea romanelor se desfăşoară în spaţiul fost Sovietic şi Europa din Est, ţările comuniste, şi în alte ţări Europene şi Orientale, în care am fost.
La baza romanelor mele sunt istorii adevărate din viaţa reală a oamenilor pe care îi cunosc.
II. Frumuseţea TRANSILVANIEI din ROMÂNIA şi STAMBUL din TURCIA, m-a inspirat să scriu, pentru copii şi adulţi 9 romane în stil fantazy, cu vrăjitori răi şi buni, Prinţ şi Prinţese, cu tainele magiei, care m-a fascinat s-o studiez din copilărie:
PRINŢESA LUNNA
FIICA CITITORULUI DE STELE
VRĂJITOARE VEDA
DELFINA – FIICA PESCARULUI
PRINŢESA TRANSILVANIEI
III. Am scris o serie de cărţi,
«BIBLIOTECA DE AUR A MAGIEI ALBE CONTEMPORANE»:

MAGIA ATRAGERII BOGATIEI IN VIATA
MAGIA DESTINATA FAMILIEI PROSPERE
MAGIA ALBA DESTINATA FEMEILOR
Magia Dragostei
Magia schimbării sortii
Magia succesului
Magia casei fericite
Magia prezicerii
Magia ieşirii din necazuri
Magia curăţirii din blesteme
Magia şi Marele Puteri Cereşti
Magia plantelor pentru schimbarea destinului
Magia alba pentru persoane VIP
Magia tinerilor căsătoriţi
Magia fericirii
Magia norocului
Reţete Magice
Tratarea bolilor prin magie
IV. Sunt înregistrate trei REVISTE, pe numele scriitoarei Iulia Guţu-Jilinschi, şi firma S.C. „ADAMAS & HEZED PRESS SRL, ” in „OFICIUL ROMĂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR”, BUCUREŞTI, ROMÂNIA şi „BIBLIOTECA NAŢIONALA A ROMÂNIEI”:
FORTUNE LIFE
FORTUNE WOMEN
FORTUNE GOLD .
Toate lucrările sunt înregistrate la:
1. „AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATE INTELECTUALĂ”, REPUBLICA MOLDOVA, cu „CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE A OBIECTELOR OCROTITE DE DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE”.
„OFICIUL ROMĂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR”, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Pentru mai multe informaţii:

Mob: +(40)-732-928-879,
gutu.iulia560731@gmail.com

Cu stimă,
Iulia Guţu-Jilinschi.